Gallup a publicat rezultatele sondajului său anual privind nivelul de încredere al publicului american în instituțiile mass-media: presa scrisă, audio-vizuală și publicații dedicate actualității social-politice. Marea majoritate nu are încredere în informațiile și analizele presei convenționale. 39% nu au deloc încredere, 29% nu prea multă și 32% multă sau suficientă. Înseamnă că 68% din publicul american, peste două treimi, consideră că presa mainstream nu reflectă realitatea în mod veridic.
Nivelul de încredere al publicului cu preferințe politice îndreptate către partidul Republican nu depășește 12%, însă partea interesantă este că nivelul de încredere al susținătorilor partidului Democrat a scăzut și el, de la 73% în 2020 la 54% în prezent. Gallup mai precizează că presa mainstream a devenit cea mai de neîncredere instituție americană, cotată sub guvernul federal (37% încredere) și Congresul de la Washington (34%).
Alt sondaj anual întreprins de Gallup măsoară felul în care americanii evaluează situația economică, dacă se consideră prosperi sau mai săraci. Acest index este acum -26, una dintre cele mai scăzute valori într-un an electoral. Încrederea în perspectivele economice este scăzută.
46% dintre americani descriu condițiile economice actuale drept “precare”, 29% drept “abia acceptabile“ și 25% drept “excelente“ sau “bune“. 62% consideră că starea economică “se înrăutățește“ și numai 32% consideră că “se îmbunătățește“.
Când întrebați care sunt problemele cele mai importante cu care se confruntă SUA, 43% dintre respondenți au menționat nemulțumiri de ordin economic. Este un procentaj ridicat, care exprimă insatisfacția a aproape unei jumătăți din electorat față de politicile economice ale administrației Biden-Harris.
Acum să resuscităm memoria în ce o privește pe candidata partidului Democrat la alegerile prezidențiale de peste câteva săptămâni. În iunie 2020, pe vremea când ocupa funcția de senator în Congresul american și înainte de a fi nominalizată vicepreședinte de către Biden, Kamala Harris a declarat că susține mișcarea “defund the police”. Era la scurt timp după moartea lui George Floyd, vandalismul era în toi și reporterul CNN la fața locului, pe un fundal incendiar, descria protestele drept “predominant pașnice”. Susținerea în public din partea Kamalei s-a produs cu ocazia unui interviu realizat de un post radio din New York, în cadrul emisiunii Ebro în the morning. “Această mișcare spune pe bună dreptate că trebuie să ne uităm la aceste bugete și să vedem dacă reflectă adevăratele priorități.“ În vizor erau bugetele alocate poliției. În alt interviu, cu o zi mai devreme, Harris îl lăudase pe Eric Garcetti, primarul orașului Los Angeles, pentru decizia de a tăia 150 milioane dolari din fondurile alocate poliției și de a le transfera către serviciile sociale.
Kamala și-a declarat admirația față de organizația Black Lives Matter într-un spirit la fel de avântat. “Unul dintre beneficiile primite de sistem și care m-a ajutat să prestez munca pe care am fost capabilă să o prestez, a fost posibil datorită activismului incredibil și deștept al oamenilor buni, cum sunt oamenii buni de la Black Lives Matter.“ Această admirație din 2019 s-a revărsat după ce fondatoarele BLM deveniseră celebrități încă din 2013.
Alicia Garza, Patrisse Cullors și Opal Tometi sunt cele trei femei de culoare care au fondat mișcarea Black Lives Matter în 2013. Cu ocazia unui interviu din 2015 Patrisse Cullors a recunoscut domeniul de specializare al organizației pe care o înființase. “Noi avem de fapt un anume cadru ideologic. În special eu și Alicia, noi două suntem instruite ca activiști cu abilități organizatorice. Noi suntem educate în spirit marxist. Suntem foarte versate în privința teoriilor ideologice.“ Cullors deține acum funcția de director executiv al fundației Black Lives Movement Global Network. Finanțarea fundației a fost coordonată inițial de activista Susan Rosenberg prin intermediul unei organizații nonprofit. Ea a înființat împreună cu alții organizația comunistă 19 Mai, o grupare teroristă din anii 1980. În cartea ei de memorii din 2011 intitulată “Radical american” Rosenberg privește înapoi cu satisfacție. “Am urmat un drum care pentru mine a însemnat un pas logic dincolo de protestul legal: folosirea violenței politice. M-a transformat așa ceva într-un terorist? În ce mă privește răspunsul meu, atunci și acum, este nu.“
Alice Garza este hotărâtă să nu permită diluarea organizației. “Black Lives Matter nu va fi cooptat de partidul Democrat sau activiștii negri care doresc reforma poliției, dar se împotrivesc acțiunilor radicale.“ BLM a perturbat candidatura lui Bernie Sanders din 2016 deoarece el este doar un “social democrat“ care “nu dorește socialism“, îl mulțumește “capitalismul democratic“. Bernie este prea convențional pentru Alice. “Acesta nu e socialism real, iar socialismul poate fi înfăptuit în timpul vieții noastre.“
Opal Tometi l-a vizitat pe Nicolás Maduro în 2015 și s-a remarcat printr-o odă închinată regimului de la Caracas. “În ultimii 17 ani am fost martori la felul în care Revoluția Bolivariană a luptat pentru democrația participativă și a construit un sistem electoral corect și transparent, recunoscut drept unul dintre cele mai bune din lume.“ Câțiva ani după aceea Venezuela era îngenuncheată de hiperinflație, iar alimentele de bază și hârtia igienică deveniseră bunuri de lux.
Există un prag sub care oamenii nu se mai lasă prostiți. Când manipulările devin prea insistente, monotone și străvezii, când tupeul mincinos devine insuportabil. Când goliciunea împăratului se înfățișează în toată splendoarea sa arogantă. Acest prag a fost atins în nenumărate feluri. Picătura chinezească a delirului îndelungat dintr-un robinet defect a umplut chiuveta, iar Gallup măsoară și Kamala adaugă. Calculați volumul chiuvetei americane.