Cu verdele-n sus, Genossen!
Germania mai avea trei centrale nucleare în funcțiune și le-a închis pe 15 aprilie. Însă, în loc să devină mai "verde", amprenta de carbon a Kriemhildei a devenit a doua ca mărime în Europa, după Polonia, care continuă să ardă cărbune și nu se ostenește să semnalizeze virtute prin ipocrizii de genul Energiewende. Iată harta europeană a emisiilor de CO2 din ziua de 16 aprilie:
Și clasamentul surselor de electricitate germană după intensitatea carbonică, tot pentru ziua de 16 aprilie:
Și clasamentul pentru anul trecut al țărilor europene producătoare de electricitate din cărbune:
Primele două grafice ilustrează situația dintr-o singură zi, 16 aprilie 2023, dar nu ar fi mai drept să luăm în considerare un interval de timp mai îndelungat? Ar fi. De aceea iată o comparație între Germania și Franța care acoperă un an întreg (2022), referitoare tot la intensitatea carbonică a energiei produse. După cum observați Germania emite CODOI din greu, în pofida tutulor eolienelor, solarelor și biomaselor întrebuințate, pe când Franța, care beneficiază de un sector nuclear robust, emite mult mai puțin.
Știți în ce clasament energetic conduce Germania? Al prețurilor. Germania și Danemarca au cea mai mare capacitate de producție eolian-solară și cele mai mari prețuri pe kilowatt oră.
La câteva ore după mătrășirea completă a sectorului nuclear din energia germană Finlanda a inaugurat cel mai mare reactor nuclear din Europa. Olkiluoto 3 a fost construit de un consorțiu francez, generează 1600 megawați și face parte din centrala nucleară Olkiluoto. Formată acum din trei reactoare nucleare, această centrală furnizează 30% din necesarul de electricitate al Finlandei.
Un sondaj recent efecutat de institutul forsa arată că 88% din populația germană este de opinie că „o tranziție energetică de succes nu este realistă”. Adică toate opintelile în acest sens, impuse de politicieni și zevzeci climatici, nu pot duce la rezultate pozitive.
Germanii au din ce în ce mai puțină încredere în planurile guvernului federal pentru tranziția energetică. Doar zece la sută mai cred că sistemele de energie regenerabilă, cum ar fi energia fotovoltaică și energia eoliană, pot satisface în mod adecvat nevoile de energie ale țării.
39% dintre respondenți erau încă optimiști în 2011 și 61% sceptici.
Chiar și printre susținătorii Verzilor predomină acum scepticismul.
O majoritate de 59% dintre respondenți continuă să susțină utilizarea gazelor naturale ca sursă de energie în Germania. 57 la sută sunt în favoarea continuării energiei nucleare.
Iar Polonia? Pe 17 aprilie 2023, deci la două zile după închiderea ultimelor centrale nucleare din Germania, prim-ministrul Mateusz Morawiecki a salutat intenția unui consorțiu american de a finanța și construi în Polonia reactoare nucleare mici, de ultimă generație. Este vorba despre 20 reactoare BWRX-300 proiectate de Hitachi Nuclear Energy, primul fiind programat să devină operațional în 2029.
În următorii 15-20 de ani Polonia va deveni un lider european al producției de energie nepoluantă, pe când vecinii în lederhosen vor continua să scandeze "cu verdele-n sus, Genossen!". Probabil pe un ton și mai pițigăiat, ca după orice castrare. Fie și energetică.