TRADUCERE - Atleții XY și boxul feminin olimpic. Controversa de la Paris explicată
Un articol lămuritor din revista Quillette.
Odată cu jocurile olimpice a revenit, în mod previzibil, și indignarea globală vizavi de sportivii XY care concurează la categorii rezervate femeilor. Aceasta e o problemă veche de un secol în sportul de elită, pe care nu am reușit încă să o rezolvăm într-un mod omogen. Iterația de acum a acestei dezbateri este fără îndoială cea mai explozivă vreodată, datorită confluenței a cel puțin trei factori:
De această dată atleții în cauză sunt boxeri, nu alergători, ceea ce înseamnă că își vor lovi oponentele. Siguranța fizică și normele privind interacțiunea dintre sexe, nu numai corectitudinea competitivă, sunt centrale în mintea oamenilor.
După dezbaterile despre Lia Thomas și Caster Semenya (despre care am discutat într-un eseu din 2019 pentru Quillette), publicul știe mult mai multe – deși încă insuficient – despre cele două categorii de sportivi XY care ar putea fi incluse într-o competiție feminină: femei trans precum Thomas și persoane ca Semenya, cu tulburări sau diferențe de dezvoltare sexuală (DSD, disorder of sex development). Tulburările DSD sunt uneori numite și condiții intersexuale sau variații de sex de către cei care preferă termeni non-medicali.
Războiul cultural în jurul sexului și genului s-a accentuat de atunci în mod semnificativ și a devenit o luptă globală, cu organizațiile pentru drepturile LGBTQI și aliații lor din comunitatea internațională pentru drepturile omului susținând că sexul nu este real sau nu contează – fie deloc, ori nu la fel de mult ca identitatea de gen. În același timp regimurile autoritare conduse sau inspirate de Kremlin descriu diversitatea de gen ca un prevestitor al sfârșitului civilizației occidentale.
Rețelele de socializare au amplificat toate acestea până la punctul în care povestea momentului, despre un boxer din Algeria și altul din Taiwan, este în topul știrilor la nivel mondial. Imaginile provocatoare – omniprezente în box – generează răspunsuri extrem de emoționale din partea unora, în timp ce alții își vând articolele politice înșelătoare sau neinformate („Nu există dovezi că acești luptători nu sunt femei biologice!”).
În cele ce urmează ofer un abecedar al datelor fundamentale astfel încât cititorii să poată urmări povestea pe măsură ce se desfășoară și să-i înțeleagă contextul istoric, medical și politic.
Cine sunt boxerii din centrul furtunii actuale?
Imane Khelif, din Algeria, are 25 de ani și participă la categoria de box semimijlocie. Lin Yu-ting este din Taiwan, are 28 de ani și participă la categoria de box pană. Ambii sunt medaliați la campionate mondiale anterioare pentru femei și ambii participă pentru a doua oară la jocurile olimpice, după ce au concurat în trecut la Tokyo.
De ce este disputată eligibilitatea lor pentru boxul feminin?
Asociația Internațională de Box (IBA) a emis o declarație pe 31 iulie anul curent în care explică că un test „recunoscut” a stabilit că Khelif și Lin nu îndeplinesc standardele de eligibilitate pentru competiția feminină. IBA spune că acesta nu a fost un test de testosteron, ceea ce înseamnă că se referă la un test genetic.
Iată detaliul relevant:
Pe 24 martie 2023 IBA i-a descalificat pe atleții Lin Yu-ting și Imane Khelif de la campionatul mondial de box feminin din New Delhi. Această descalificare a fost rezultatul neîndeplinirii criteriilor de eligibilitate pentru participarea la competiția feminină, așa cum sunt stabilite în regulamentul IBA. Această decizie, luată după o evaluare meticuloasă, a fost extrem de importantă și necesară pentru a menține nivelul de corectitudine și de cea mai mare integritate a competiției.
De remarcat, sportivii nu au fost supuși unui examen de testosteron ci au fost supuși unui test separat și recunoscut, ale cărui detalii rămân confidențiale. Acest test a indicat în mod concludent faptul că ambii sportivi nu au îndeplinit criteriile de eligibilitate necesare și s-a constatat că au avantaje competitive față de alte concurente feminine.
Decizia luată de IBA pe 24 martie 2023 a fost ratificată ulterior de consiliul de administrație al IBA, pe 25 martie 2023. Înregistrarea oficială a acestei decizii poate fi accesată aici pe site-ul IBA.
Descalificarea s-a bazat pe două teste efectuate pe ambii sportivi, după cum urmează:
• Test efectuat în timpul campionatului mondial de box feminin de la Istanbul 2022.
• Test efectuat în timpul campionatului mondial de box feminin din New Delhi 2023.
Pentru clarificare, Lin Yu-ting nu a contestat decizia IBA la curtea de arbitraj pentru Sport (CAS), conferind astfel deciziei un caracter obligatoriu din punct de vedere juridic. Imane Khelif a contestat inițial decizia la CAS, dar și-a retras contestația în timpul procesării, conferind astfel și acestei decizii un caracter obligatoriu din punct de vedere juridic.
Oficialii de la IBA au adăugat separat că ambii luptători au cromozomi XY și niveluri ridicate de testosteron (un „T ridicat”).
„T ridicat” este una dintre modalitățile prin care nivelurile de testosteron în afara intervalului feminin tind să fie descrise atunci când se vorbește despre un atlet din această categorie. După cum puteți vedea în diagrama 1, imediat mai jos, nivelurile de T masculin și feminin diverg la vârsta de aproximativ treisprezece ani. Atât diagrama 1 cât și diagrama 2 de mai jos arată clar că, după adolescența timpurie, nu există nicio suprapunere a nivelurilor T masculine și feminine. Dopajul și esența masculină sunt modalitățile prin care un atlet adult ar putea avea un „T ridicat”.
Este important de menționat că declarațiile IBA despre Khelif și Lin sunt puse la îndoială de către comitetul olimpic internațional (IOC) și alții deoarece IBA are reputația de a fi mai puțin de încredere și pentru că ICO spune că nu a văzut rezultatele testelor care au stat la baza deciziei de ineligibilitate. Alan Abrahamson raportează însă că IBA a trimis rezultatele lui Khelif către ICO în iunie 2023.
Sunt Khelif și Lin transgen?
La fel ca în cazul lui Caster Semenya, nu există nicio indicație că Lin sau Khelif se identifică drept transgen. Este logic, întrucât se pare că au fost înregistrați drept femei la naștere – acest lucru e înscris pe certificatele lor de naștere – și întrucât transgenderismul este în general o chestiune de auto-identificare.
Este de înțeles că oamenii sunt derutați deoarece cuvântul transgen se folosește uneori și pentru a desemna un bărbat care se identifică drept femeie. Khelif și Lin se identifică drept femei pe baza documentelor de identitate și a sexului în care au fost crescuți.
În orice caz, pe plan sportiv cel puțin, se pare că situația lor este considerată drept DSD de către toți cei interesați.
Ce este DSD și de ce îi pasă sportului de elită?
Există numeroase tulburări sau diferențe de dezvoltare sexuală (DSD).
Acestea pot afecta numai bărbații, numai femeile, sau ambele sexe. După cum se arată în diagrama 2, imediat mai jos, singurul tip de DSD relevant pentru sport îi afectează pe bărbații genetici care sunt de asemenea sensibili la androgeni - fie totalmente, de ex. în cazul sportivilor cu deficit de reductază alfa 5 (5-ARD), sau în mare măsură, de ex. în cazul sportivilor cu insensibilitate parțială la androgeni (PAIS).
Acest lucru are sens din punct de vedere strategic. Scopul categoriei feminine este de a asigura că femeile concurează numai între ele și nu împotriva celor cu avantaj biologic masculin, iar hormonii androgeni sunt principalul motor al diferențelor de sex în performanța atletică. Oricât de neplăcută și insensibilă a fost testarea sexuală pe plan istoric, obiectivul de bază a rămas același.
Sportivii cu 5-ARD și PAIS au un complement cromozomial XY; au testicule; testiculele lor produc testosteron în afara intervalului normal al femeilor; receptorii lor de androgeni citesc și procesează „T-ul ridicat” și, ca rezultat, trupurile lor se masculinizează pe parcursul copilăriei și a pubertății în moduri care contează pentru sport. Nivelurile lor de T în circulație continuă să aibă și ulterior efectele obișnuite de îmbunătățire a performanței.
Cu alte cuvinte - așa cum se arată în diagrama 3 de mai jos, care îi compară pe sportivii cu 5-ARD cu femeile trans și cu bărbații și femeile tipice - variațiile lor față de norma masculină (cum ar fi organele genitale externe subdezvoltate) sunt irelevante pentru performanța atletică. Când intră în competiția feminină ei au avantaj masculin.
Au Khelif și Lin DSD care ar trebui să-i facă neeligibili pentru categoria feminină?
În prezent există trei răspunsuri la această întrebare.
Primul este cel de la IBA – despre care se presupune că nu ar fi de încredere – cum că Lin și Khelif au DSD și acest lucru ar trebui să-i facă neeligibili. IBA sau reprezentanții săi au spus că ei sunt bărbați dpdv genetic, cu avantaj masculin. Acest avantaj înseamnă, în general, că T-ul lor este disponibil biologic - ei nu sunt insensibili la androgeni - și de aceea s-au masculinizat în moduri care contează în arenă.
Al doilea răspuns este cel la modă pe rețelele de socializare și în unele comentarii de presă, afirmând - fără dovezi - că Lin și Khelif sunt pe de-a-ntregul femei, au cromozomi XX, ovare și restul. Unii admit că fenotipul atleților este masculin, dar spun că multe femei – statut pe care au tendința de a-l interpreta în sens larg, pentru a include femeile trans – au fenotipuri masculine și deci este numai o chestiune de acceptare a acestei premise.
Al treilea răspuns pare să fie poziția actuală a comitetului olimpic, cu condiția să analizăm cu atenție declarațiile foarte codificate - anume că Lin și Khelif ar putea foarte bine să aibă DSD XY conferindu-le un avantaj masculin, dar sunt femei deoarece au fost identificați la naștere ca femei și continuă să se identifice ca atare.
Comitetul olimpic a petrecut mult timp în ultimele zile deplângând atacurile asupra lui Khelif și Lin. Ar trebui să le deplângem cu toții – sunt cu adevărat oribile. Însă această situație volatilă este aproape în întregime creația comitetului olimpic deoarece difuzează mesaje confuze, dar previzibile având în vedere relația sa complicată cu sexul și genul în sport.
Comitetul olimpic a publicat în iunie un ghid lingvistic care interzice utilizarea limbajului bazat pe sex pentru descrierea sportivilor de la olimpiadă și care solicită ca modul de adresare față de atleții XY de diverse genuri, care se identifică drept femei, să fie fără echivoc: sunt femei.
Acest ghid lingvistic rezultă din declarațiile comitetului olimpic în 2021, conform cărora atleții XY de diverse genuri nu ar trebui să fie considerați a avea avantaj masculin pur și simplu pentru că sunt bărbați și că nivelurile lor de T masculine nu ar trebui să îi descalifice - în ciuda faptului că rolul nivelurilor de T ca motiv principal al decalajului de performanță dintre cei mai buni bărbați și cele mai bune femei este bine înțeles.
Ideea a fost de a face să dispară controversa despre sportivii XY precum Caster Semenya și Lia Thomas înscriși la categoria feminină, prin eliminarea biologiei relevante și a limbajului pe care îl folosim pentru a vorbi despre asta.
Comitetul olimpic nu a scăpat însă de controversă, odată ce IBA a luat atitudine față de includerea lui Khelif și Lin în categoria feminină. S-a legat totuși singur la mâini și de aceea, în opinia mea, mare parte din ce a ieșit pe gura purtătorului de cuvânt a fost o combinație de măruntaie tehnice și prestidigitație.
Comitetul olimpic a adoptat în mod oficial orientarea de gen menționată în pașapoartele lui Khelif și Lin, care afirmă, fără îndoială, sexul lor feminin dpdv legal. Puteți considera că aceasta e modalitatea de verificare a comitetului olimpic privind sexualitatea - identitatea legală funcționează ca substitut pentru sex și determină eligibilitatea de participare în cadrul categoriei feminine.
Comitetul olimpic a mai spus că nu a observat nimic de natură să indice că identitățile înscrise în pașapoartele lui Khelif și Lin nu ar fi în concordanță cu sexul lor. Declarațiile IBA spun altceva, desigur, dar comitetul olimpic afirmă că nu poate avea încredere în IBA datorită procedurii „arbitrare” care a generat acele constatări.
În același timp comitetul olimpic a recunoscut în principiu că, după prima victorie de joi a lui Khelif, a șters de pe propriul site web mențiunea că cel puțin Khelif — dacă nu și Lin — au un T ridicat. Ca justificare s-a afirmat în comunicat, parțial, că nivelurile de T nu contează și că multe femei au de asemenea un T ridicat. Acest lucru este înșelător în mod intenționat.
Atletele cu T ridicat - inclusiv cele cu ovare polichistice - au niveluri de T spre vârful intervalului feminin, nu în afara acestuia sau în interiorul intervalului masculin. Sexul lor nu este pus la îndoială. După cum am arătat mai sus, „T ridicat” la un sportiv care caută să concureze la categoria feminină este cifru în sportul internațional fie pentru dopajul cu androgeni exogeni, fie pentru desemnarea unui bărbat biologic cu androgeni endogeni biodisponibili. Nu există niciun indiciu că Lin sau Khelif se dopează.
Ca fapt divers, motivul pentru care numeroase federații și comitetul olimpic s-au folosit de T ca substitut pentru sex este unul excelent: nici ovarele și nici glandele suprarenale nu produc T în intervalul masculin, doar testiculele realizează acest lucru. Acest aspect este cu siguranță mai precis decât un pașaport dacă urmărim sexul biologic mai degrabă decât genul legal.
Comitetul olimpic a mai afirmat că a renunțat la testarea sexului deoarece nu există nicio modalitate de testare corectă în mod practic și nediscriminatoriu și deoarece există un consens științific conform căruia Lin și Khelif sunt femei.
Declarațiile comitetului olimpic sun imposibil de reconciliat chiar și pentru cineva din interior. Ori au cerut experților să examineze dosarele sportivilor, ori nu. Dacă nu le-au cerut acest lucru atunci nu poate exista un consens științific despre nimic.
Există în schimb o consecvență pe plan intern. Din motive politice generale, nu în special datorită lui Khelif și Lin, comitetul olimpic nu dorește să analizeze sexul sportivilor deoarece în opinia sa ar fi „nepractic” – costisitor în multiple privințe de interes – și „discriminatoriu” față de sportivii XY care se identifică drept femei.
De ce au putut Khelif și Lin să concureze ani de zile înainte de a fi excluși anul trecut?
Khelif și Lin concurează de câțiva ani la nivel internațional în cadrul boxului de performanță. Ei au fost excluși din competiția globală abia în 2023.
Înainte de 2022 Asociația Internațională de Box nu evalua sexul biologic sau avantajul masculin folosind teste cromozomiale sau de testosteron. S-a bazat în schimb, așa cum face acum comitetul olimpic, pe pașapoartele sportivilor ca substitut pentru sex și/sau eligibilitate la o anumită categorie feminină. Dacă un atlet era înscris într-o competiție internațională la categoria feminină prin intermediul federației naționale, iar actul de identitate spunea că e femeie, atunci IBA accepta acest lucru ca dovadă a eligibilității sale.
Potrivit comitetului olimpic IBA și-a schimbat abordarea în 2023, într-un mod „brusc” și „arbitrar”. IBA spune că a început să efectueze cel puțin câteva teste biologice după Tokyo — campionatul mondial de box din 2022 — dar că a început să-i excludă pe sportivii neeligibili abia din 2023.
Cum se leagă politicile mișcării olimpice de această situație?
Politicile mișcării olimpice reprezintă un factor enorm cel puțin în două privințe, ambele menționate deja.
Prima constă în conflictul dintre comitetul olimpic și IBA. IBA se întâmplă să fie aliniat cu Kremlinul, ostil față de comitetul olimpic datorită atitudinii sale privind dopajul și războiul din Ucraina.
A doua ține de preferința politică a comitetului olimpic, de aliniere cu susținătorii drepturilor transgen și împotriva susținătorilor unei categorii feminine bazate pe sex. În această privință comitetul olimpic nu este în dezacord numai cu IBA, ci și cu unele dintre cele mai importante federații ale mișcării olimpice cum ar fi World Athletics și World Aquatics. Aceste federații, spre deosebire de comitetul olimpic, sunt hotărâte să acorde prioritate echității și păstrării categoriei feminine pentru sportivele de sex feminin.
Încotro de aici?
Cazurile Khelif și Lin demonstrează că toată lumea pierde atunci când regulile de eligibilitate nu sunt stabilite ferm, într-un mod care să fie în concordanță cu obiectivele categoriei de competiție. Furtuna provocată în mod regulat și previzibil de această problemă, împreună cu daunele ulterioare aduse organizațiilor și sportivilor implicați, ar trebui să catalizeze schimbarea. A continua marginalizarea problemei - așa cum au făcut IBA și alte federații de-a lungul anilor, inclusiv FIFA într-un mod proeminent - înseamnă doar că alte controverse urâte vor apare în viitor.
Voi încheia reiterând cele trei argumente de bază pe care eu și alți experți în sportul feminin și al fetelor le avansăm de mult timp.
În primul rând categoria feminină din sportul de elită nu are altă rațiune de a fi în afară de existența diferențelor biologice, care duc la diferențe în performanță și un decalaj între sportivii de vârf de sex masculin și feminin. Sugestia că am putea alege să raționalizăm categoriile în mod diferit – de exemplu pe baza identității de gen auto-declarată – sau că am putea face excepții din ce în ce mai numeroase în interesul incluziunii (cum pare să fi procedat comitetul olimpic pentru a permite participarea lui Khelif și Lin la Paris) nu are priză în afara anumitor enclave progresiste.
În al doilea rând orice standard de eligibilitate – precum cadrul general adoptat de comitetul olimpic – care neagă sau ignoră biologia legată de sex se întoarce împotriva categoriilor sexuale definite pentru sportivi.
În final, federațiile angajate în păstrarea categoriei feminine și a egalității una-la-una pentru sportive trebuie să își intensifice eforturile și să facă două lucruri. Trebuie să creeze reguli clare bazate pe dovezi și apoi să le respecte în mod consecvent. Mai trebuie și să adopte cu seriozitate alte modalități de întâmpinare a diversității de gen în sporturile lor.
Doriane Lambelet Coleman