Amândoi sunt (deocamdată) principalii candidați la alegerile prezidențiale din noiembrie. Iată palmaresul fiecăruia în funcția de președinte al SUA.
Donald Trump
Nu de puține ori vorbește gura fără el scoțând la iveală latura malițioasă, defect personal pe care mulți îl găsesc intolerabil la un președinte. Urmează realizările din perioada mandatului său:
— Pe plan intern —
Economie rezilientă și performantă, în beneficiul cetățeanului
O economie pusă pe butuci timp de șapte luni, din aprilie până în noiembrie 2020, l-a privat pe Trump de cel mai puternic argument în favoarea sa - renașterea economică a țării la un nivel considerat imposibil pe vremea predecesorului său. Bineînțeles că experții au contestat de la bun început posibilitatea unei asemenea renașteri. Un grup de 370 economiști, dintre care opt laureați Nobel, au semnat în octombrie 2016 o scrisoare deschisă în care îl caracterizau pe Trump drept o “opțiune periculoasă și distructivă pentru țară”, un ignorant în privința politicilor economice ale cărui propuneri frizează “gândirea magică“. Putem contrasta dezgustul experților cu realitatea. În primii trei ani cu Trump la timonă economia SUA a înregistrat creșteri succesive ale produsului intern brut; alți președinți au obținut creșteri mai mari, dar a fost o performanță în general superioară comparativ cu economiile altor țări dezvoltate, iar regresul din primul an Covid a fost mai mic. Iată cifrele1:
În 2016, la sfârșitul perioadei Obama, rata șomajului scăzuse la 4,7% față de 9,9% în aprilie 2010. Specialiștii de la trezorerie și rezerva federală erau convinși că nu se putea mai bine. Însă în septembrie 2019 șomajul ajunsese la 3,5%, cel mai scăzut din ultimii cincizeci de ani. În aceeași lună biroul de recensământ al SUA a anunțat și evoluția veniturilor: venitul median al unei gospodării americane ajunsese la $68.703 anual, cu $5.800 sau 9% mai mult decât în 2016. Același venit a fost $62.898 la sfârșitul erei Obama, cu numai $257 mai mult decât în 1999. Transpus în procente înseamnă că în trei ani (2017, 2018, 2019) s-a înregistrat o creștere de 9% față de 0,41% în șaptesprezece (1999-2016). Această creștere accelerată a fost generoasă și din perspectiva obsesiei la ordinea zilei, distribuția rasială. În timp ce rata medie de creștere pe persoană a fost de 6,8%, pentru negri a atins 7,9%, pentru hispanici 7,1%, iar pentru americanii de proveniență asiatică s-a ridicat la 10,6%. Creșterea veniturilor la nivel individual sau al familiei nu s-a limitat doar la categoriile de venituri medii și mari; rata sărăciei a scăzut și ea. În 2019 a scăzut cu 1,3% atingând 10,5%, cea mai mică valoare din ultimii șaizeci de ani. A însemnat ridicarea a 4,1 milioane de americani peste pragul sărăciei, cea mai mare realizare anuală din 1966. Numărul lor crescuse cu 787.000 la sfârșitul erei Obama/Biden. Rata sărăciei printre copii a scăzut la 14,4%, cea mai mică din 1973 și clar mai mică decât cei 18% moșteniți de la Obama. În perioada 2017-2019 au ieșit din sărăcie 1,2 milioane de negri, cea mai substanțială îmbunătățire în primii trei ani ale tuturor președințiilor anterioare.
Dereglementare la nivel federal și reforma impozitării
Revirimentul economic a fost posibil în parte datorită dereglementării. Candidatul Trump a promis în 2016 eliminarea a două reglementări moștenite de la Obama pentru fiecare nouă reglementare emisă de administrația sa. În vara lui 2019 raportul devenise 13 la 1. Registrul federal, catastiful care cuprinde toate măsurile de reglementare din SUA la nivel național, s-a subțiat într-un singur an, în 2017, cu 36% față de dimensiunea atinsă sub Obama - de la 95.894 de pagini la 61.308. Ministerele muncii, sănătății, transporturilor și justiției au redus cel mai mult. Diminuarea hățișului birocratic a însemnat o reducere cu 33 miliarde dolari a cheltuielilor din partea micilor întreprinzători pentru conformarea la un sistem labirintic și excesiv. Costul real al reglementărilor extinse este însă mult mai mare. Institutul Competitive Enterprise a calculat că reglementările excesive și intervenția guvernamentală în economie au însemnat o povară financiară de 1,9 trilioane dolari în 2017. O cercetare din aceeași perioadă a descoperit că proprietarii de întreprinderi mici alocă în medie 80 de ore și cheltuiesc 83.000 dolari anual pentru satisfacerea reglementărilor care constrâng activitățile lor de afaceri. O astfel de sumă înseamnă adeseori imposibilitatea de a investi mai mult, inclusiv în sporirea numărului de angajați și uneori duce chiar la faliment. Reglementarea excesivă distruge spiritul antreprenorial și sărăcește, iar Trump a micșorat această povară.
Numirea de judecători fideli constituției
Promovarea lui Gorsuch, Kavanaugh și Barrett la curtea supremă asigură o majoritate conservatoare pentru viitorul previzibil și respectarea principiilor din constituția americană. Peste 200 de alți judecători neimpresionați de progresism au fost numiți în circuitul judecătoresc federal.
Sprijinul acordat mișcării pro-viață
Trump a fost un președinte pro-viață. De reținut faptul că totuși nu a tăiat fondurile federale pentru Planned Parenthood, o organizație care nu recunoaște nicio limită de timp pentru efectuarea unui avort - și la nouă luni să fie dacă asta dorești. Trump a susținut decizia curții supreme din 2022 în cazul Row vs. Wade, prin care a fost stabilit că nu există un drept constituțional la avort iar abordarea trebuie lăsată la discreția legislaturilor de stat. În perioada cât a fost președinte Trump a alocat fonduri către ministerul sănătății pentru susținerea unei mentalități pro-viață. Opinia sa personală este că avortul nu poate fi acceptat ca drept necondiționat al omului, iar limitările trebuie negociate politic și social. Nu este un radical de o parte sau alta, dar în principiu nu subscrie ideii că nenăscutul ar fi o colecție de celule dispensabilă la cerere în orice moment.
Sprijinul acordat agricultorilor
Zona Midwest, situată la nord de râul Ohio între Munții Stâncoși și Munții Apalași, cuprinde statele cu cea mai însemnată producție agricolă din SUA. Fermierii au beneficiat de susținere din partea lui Trump, mai ales prin intermediul ajutoarelor financiare acordate în urma conflictului comercial cu China din 2018-2019 (când China a interzis importul de produse agricole americane) și de ameliorare a efectelor pandemiei Coronavirus (2020). Suma totală s-a ridicat la aproximativ 53 miliarde dolari. Sondajul AgriPulse din decembrie 2023 arată că 39% dintre fermierii din Midwest, California și sudul țării cu un venit anual brut de cel puțin 100.000 dolari îl preferă pe Trump președinte în 2024. Sondajul a inclus diverse nume de posibili candidați Republicani (DeSantis, Haley, Vivek Ramaswamy, Chris Christie) și pe Joe Biden. Doar 8% l-au preferat pe actualul președinte.
Impulsionarea unei redefiniri a identității Partidului Republican
Josh Hawley, senator Republican la Washington din 2019, a remarcat după alegerile prezidențiale din 2020:
Nu în sens marxist, ci în sensul identificării cu problemele omului de rând. Între elitele Partidului Republican și cetățeanul pe care acestea susțin că îl reprezintă s-a format o breșă de mentalități și experiență de viață care a dus la izolare în realități paralele. Trump, bogătașul odată atras de Partidul Democrat, nu a rezolvat discrepanța dar a recunoscut-o în mod implicit drept stare de fapt și handicap pentru relevanța Republicanilor pe termen lung. Viitorul Americii depinde de rezultatul încleștării dintre aceia care îl marginalizează pe omul de rând și cei care îl apără opunându-se falsificării realității. Trump este o încarnare enervantă a celei de-a doua opțiuni.
— Pe plan extern —
A distrus ISIS
Coaliția internațională împotriva Statului Islamic s-a format înainte de venirea lui Trump la Casa Albă. Barack Obama a angajat SUA în acest efort militar, dar în felul său. Cartea de memorii a generalului James Mattis menționează stilul micro-administrativ și atoateștiutor al președintelui Obama. Cadrele militare din teren și-au recăpătat autonomia abia odată cu venirea lui Trump și rezultatele nu au întârziat: capitala ISIS, Raqqa, a fost capturată în octombrie 2017, iar Abu Bakr al-Baghdadi, liderul ISIS, a fost eliminat un an mai târziu. Ceea ce Obama nu a reușit timp de cinci ani Trump a finalizat în mai puțin de doi.
Acordurile abrahamice
În septembrie 2020 au fost semnate acorduri bilaterale de normalizare a relațiilor între Israel și Emiratele Arabe Unite și Israel și Bahrain. Cele două țări arabe au acceptat suveranitatea Israelului și au stabilit relații diplomatice depline cu statul evreu recunoscând dreptul său la existență. A urmat normalizarea relațiilor cu Sudan și Maroc, amândouă semnând ulterior.
Mutarea ambasadei SUA la Ierusalim
În decembrie 2017 SUA și-a mutat ambasada de la Tel Aviv la Ierusalim, recunoscând în mod implicit suveranitatea istorică a statului israelian asupra întregului oraș. Decizia a fost criticată de numeroși lideri politici de prim rang printre care din Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Suedia și Japonia. La fel și ONU. Trump a recidivat în 2019, când a semnat un decret prezidențial recunoscând înălțimile Golan, de la granița cu Siria, drept parte a Israelului. Arabii au răspuns cu o nouă intifadă, conform datinei.
A cerut membrilor NATO să aloce pentru apărare cota din PIB asumată
Membrii NATO au convenit în 2014 să crească fondurile alocate apărării naționale astfel încât în 2024 să ajungă la cel puțin 2% din PIB-ul fiecăruia. Cu toate acestea doar 11 din 31 țări NATO au atins sau depășit acest prag în 2023; printre restanțieri se numără țări dezvoltate ca Germania (1,57% din PIB în 2023), Italia (1,43%), Canada (1,38%) și Spania (1,26%). Trump a criticat această delăsare, uneori în termeni duri. La ora de față SUA alocă 3,49% din PIB pentru apărare, dar pe primul loc se află Polonia cu 3,9%.
Retragerea SUA din acordul climatic de la Paris
Trump a anunțat-o în iunie 2017, dar a intrat în efect abia în noiembrie 2020. Obama a semnat acordul climatic în 2015 și a creat un set de proceduri prin care succesorul cu intenția de a scoate SUA din acest tratat trebuie să facă față la trei ani de așteptare și opoziție birocratică. Obama a implicat SUA în acordul de la Paris prin ordin executiv, fără a cere votul Congresului (deputați sau senatori), iar Trump a scos SUA la fel, tot prin ordin executiv; nu cred că e cazul să amintesc cine a fost aspru criticat pentru comportament nedemocratic.
Respectivul acord ia drept reper toate predicțiile catastrofice referitoare la încălzirea globală și sursa ei primară - omenirea iresponsabilă care emite prea mult dioxid de carbon. Cura propusă? Temperatura poate fi controlată numai prin măsuri viguroase de înlocuire rapidă a surselor convenționale de energie cu altele, mai tandre și mai ecologice. Poate costă mai mult, poate nu sunt la fel de eficiente, dar nu te joci cu clima. Experții și ziarele au argumente gârlă, ca pe vremea Covid, dar de mult mai mult timp. Trump a stricat un consens frumos la care s-a lucrat cu trudă.
Acordul de comerț între SUA, Canada și Mexic
Noua înțelegere comercială, semnată în ianuarie 2018 și ratificată ulterior de Congres, a înlocuit NAFTA (North American Free Trade Agreement) păstrând prevederile referitoare la facilitarea unui comerț liber pe continentul nord-american și adăugând prevederi asemănătoare pentru economia digitală. Bunăoară eliminarea taxelor vamale pentru produsele software, transferul și stocarea transfrontalieră a datelor digitale. Produsele agricole exportate în Canada au fost scutite de diverse condiționări excesive la vânzarea către consumatori.
Joe Biden
Este handicapat mental și fizic de o boală degenerativă în stadiu avansat și fără leac. Prestația din cadrul dezbaterii recente cu Trump a confirmat cu vârf și îndesat toate incidentele anterioare de rătăcire cognitivă. În rest:
— Pe plan intern —
Imigrația ilegală
Zece milioane de imigranți ilegali au intrat în SUA în cei trei ani și jumătate de când Biden este președinte. Peste 2,2 tone de fentanyl (un opioid sintetic extrem de nociv) au fost introduse în țară și peste 35.000 de imigranți ilegali condamnați pentru fărădelegi în țările de origine au fost arestați de autorități. Nimeni nu știe câți alții se află în libertate.
O victimă recentă a fost Laken Riley, în vârstă de 22 ani, omorâtă de Jose Antonio Ibarra, imigrant ilegal din Venezuela. Făptașul a intrat în SUA în 2022, fusese arestat după trecerea graniței prin El Paso, apoi eliberat datorită lipsei de spațiu de detenție. S-a dus la New York unde a fost arestat pentru molestarea unui copil de cinci ani și l-au eliberat din nou.
Datoria națională și inflația
Au crescut amândouă. Prima înseamnă datoria guvernului federal față de creditorii săi împreună cu dobânzile aferente și nu include datoria statelor sau cetățenilor (ipoteci sau cărți de credit). În iunie 2024 se ridica la 34,36 trilioane dolari. Trump a crescut datoria națională cu 7,8 trilioane dolari, din care peste trei au fost aprobate de Congres și cheltuite în 2020 pentru măsurile de ajutorare din perioada pandemiei Coronavirus. Biden a crescut datoria națională cu 6,83 trilioane până în iunie 2024, iar Biroul Bugetar al Congresului (Congressional Budget Office) apreciază că deficitul fiscal pentru ultimul său an în funcție va fi de 1,6 trilioane, rezultând într-un deficit cumulat de 7,9 trilioane pentru întreaga sa perioadă ca președinte.
Rata anuală medie de creștere a inflației a fost de 1,9% în anii Trump și de 5,05% la Biden (2021, 2022, 2023 și proiecția pentru 2024).
Wall Street Journal a evaluat în 2023 și 2024 costul necesităților de zi cu zi din coșul de cumpărături al americanului obișnuit și a observat că 100 dolari actuali cumpără cu 36,5% mai puține fructe, legume, lapte, făină, săpun, hârtie igienică și produse alimentare semipreparate decât în 2019. Prețul multor produse de băcănie a crescut cu cel puțin 50%.
Încălzirea globală și politica energetică
Greta Thunberg l-a simpatizat pe Biden numai în primele luni după inaugurare, apoi nu i-a mai acordat încredere. S-a pripit.
În prima zi la biroul oval Biden a revocat construcția conductei Keystone XL, capabilă să asigure transportul a 800.000 barili de petrol zilnic din nordul provinciei Alberta până la rafinăriile din sudul Texasului și a împușcat doi iepuri dintr-o semnătură: eliminarea a 13.200 posibile locuri de muncă pentru americani și canadieni, plus eliminarea unui adaos de 3,4 miliarde dolari la PIB-ul american și de 2,4 miliarde la cel canadian.
Biden a promis că până în 2030 (dacă rămâne președinte) va reduce cu 50% emisiile americane cu efect de gaz de seră și a acordat stimulente financiare deosebite industriei solar-eoliene, mai ales prin Inflation Reduction Act adoptat de Congres în 2022. Cu toate acestea distribuția surselor energetice consemnată de Statista arată că “regenerabilele” reprezentau 23% din totalul american în 2023. Acest procentaj este însă înșelător, deoarece regenerabilele favorizate de ecologiști în practică și nu în tabele includ numai soarele și vântul. Eliminând contribuția hidroenergetică rămân doar 14% din surse corect politice. (Patru baraje construite secolul trecut pe râul Klamath din California și hidrocentralele asociate au fost marcate pentru distrugere în 2022, iar eliminarea lor a început în 2024; niciun ecologist și nici Biden nu au lăcrimat după energia regenerabilă pierdută.)
Susținerea politicilor identitare woke
Curentul woke a migrat în administrația federală. În martie 2021 Biden a emis proclamația de recunoaștere a Zilei de Vizibilitate Transgender, lăudând activismul și sacrificiul generațiilor de transgenderi și non-binari care au turnat fundația unei Americi mai tolerante și mai diverse. În acest spirit l-a promovat pe Rachel Levine în funcția de secretar adjunct pentru sănătate și din octombrie 2021 în cea de amiral cu patru stele.
În octombrie 2022 a urmat numirea Feliciei Wong în funcția de vicepreședinte al grupului consultativ pentru Trezoreria federală. Ea a cerut reducerea bugetelor alocate poliției și introducerea de criterii rasiale în formularea politicilor publice. “Adevărata echitate înseamnă echitatea rezultatelor și a nu accepta promisiunea posibilităților în cadrul unui sistem care care continuă să excludă în mod sistematic… Se impune redistribuirea resurselor - mai ales când bunăstarea unora a fost extrasă de la cei mulți - și o redistribuție a puterii de decizie.” — raport din 2021 al Institutului Roosevelt, la care Wong a fost co-autoare.
Kelisa Wing, însărcinată cu supravegherea standardelor de diversitate, echitate și incluziune din cadrul cursurilor profesionale oferite de ministerul apărării, s-a remarcat prin răbufniri pe Twitter împotriva albilor.
Generalul Mark Milley, șeful de stat major, a susținut și promovat cursurile de teorie critică rasială instaurate la West Point pentru ca ofițerii aspiranți să înțeleagă “furia albilor“. În 2022 Pentagonul a organizat un curs pentru soldați și ofițeri urmărind să-i familiarizeze cu catastiful pronumelor de gen și cu asistența chirurgicală oferită celor interesați să ajungă generali precum Rachel Levine. Vorba lui Napoleon: în ranița oricărui soldat se află bastonul de mareșal.
Cea mai recentă emancipare datează din aprilie anul curent, când administrația Biden a anunțat noi reguli de protejare a sănătății; un punct insuficient lămurit a fost dacă minorii vor avea în continuare acces la operații chirurgicale de schimbare a sexului. Neera Tanden, conducătoarea Consiliului Casei Albe pentru Politici Domestice, s-a exprimat diplomatic:
“Continuăm să luptăm împotriva interdicțiilor la nivel de stat și național privind îngrijirea afirmării genului, care reprezintă un continuum de îngrijire, și respectăm rolul părinților, familiilor și medicilor - nu al politicienilor - în aceste decizii. Operațiile de afirmare a sexului sunt de obicei rezervate adulților și credem că așa ar trebui să fie. Mai presus de toate familiile ar trebui să aibă libertatea de a lua deciziile medicale pe care ele și medicii consideră că sunt cele mai bune – motiv pentru care ne opunem încercărilor de a limita asistența medicală pentru persoanele transgender în instanțe de judecată, sau prin legislație. Vom continua să luptăm cu fermitate împotriva interdicțiilor categorice ale îngrijirii pentru afirmarea genului, în instanțele de judecată și inclusiv la Curtea Supremă, și ne vom lupta din greu împotriva legilor partizane care sunt impuse de aleșii Republicani extremiști care îi țintesc pe americani doar pentru ceea ce sunt.”
Un punct de vedere de largă anvergură democratică.
— Pe plan extern —
Retragerea din Afganistan
A fost o debandată epică. Comandantul suprem al celei mai mari puteri militare din lume a lăsat în urmă elicoptere Black Hawk, avioane Super Tucano, rachete Javelin, drone militare ScanEagle, peste 20.000 de transportoare blindate Humvee, Stryker, M113 și MI-17, opt mii de camioane militare și peste 40.000 de camionete, sute de mii de arme de infanterie inclusiv mortiere, piese de artilerie, lansatoare de grenade, pistoale, carabine M4 și puști de asalt M16, peste 16.000 de ochelari cu vedere pe timp de noapte și peste 160.000 de echipamente portabile pentru comunicații radio. În total peste 85 miliarde dolari în echipament și tehnică militară.
— Pe plan de clan —
Investigația comisiei parlamentare de monitorizare a responsabilității (Committee on Oversight and Accountability) a scos la iveală multiple instanțe de corupție și trafic de influență ale clanului Biden. Modelul a reprodus disimularea clasică în astfel de situații, prin crearea unei rețele de companii cu acoperire legală care primeau fonduri din străinătate ulterior transferate treptat în conturile personale ale adevăraților beneficiari.
Familia Biden și asociații de afaceri au creat cel puțin douăzeci de companii de interfață care au colectat peste douăzeci milioane dolari din China, Rusia, Kazahstan, Ucraina și România pe parcursul a cel puțin zece ani, începând cu perioada în care Joe era vicepreședintele lui Obama. Au participat cel puțin nouă membri ai clanului Biden: Hunter Biden, fosta lui nevastă (Kathleen Buhle) și actuala nevastă (Melissa Cohen), James Biden (fratele președintelui) și consoarta, soția lui Beau Biden și trei copii ai lui Hunter și James.
Majoritatea banilor au provenit de la afaceriști chinezi și companii asociate cu partidul comunist. Alt client a fost Gabriel Popoviciu, în perioada 2015-2017, un afacerist român corupt care prin intermediul firmei Bladon Enterprises (deținută de el) a transferat trei milioane dolari către firma Robinson Walker LLC (controlată de Rob Walker, partener de afaceri al lui Hunter Biden) din care un milion a poposit în conturile personale ale lui Hunter, Hallie Biden (fosta soție a lui Beau Biden) și unui familist nenumit de investigația comisiei parlamentare. Toate acestea în timp ce nașul acestei încrengături mafiote perora despre corupția din Europa de Est.
Așadar cine ar fi bine să devină președinte în noiembrie? Depinde de perspectivă. Atunci cine ar fi drept să devină președinte? Evident cel care obține majoritatea în colegiul electoral, presupunând o aritmetică imparțială neviciată de manipulări procedurale.
Bine sau drept, este privilegiul americanilor de a decide. Intenția mea a fost de a lumina cât de cât nepotrivirea de fapte și idei dintre cei doi candidați.
Statistici compilate de pe site-ul Worldometer, din următoarele locații: https://www.macrotrends.net/global-metrics/countries/DEU/germany/gdp-growth-rate, https://www.macrotrends.net/global-metrics/countries/FRA/france/gdp-growth-rate, https://www.macrotrends.net/global-metrics/countries/GBR/united-kingdom/gdp-growth-rate, https://www.macrotrends.net/global-metrics/countries/USA/united-states/gdp-growth-rate