Tipuri civilizaționale

Ce preferați?

Lumea occidentală se sprijină pe șase piloni civilizaționali dezvoltați de-a lungul timpului:

• Monogamie și căsătoria dintre un bărbat și o femeie, pentru menținerea celui mai bun aranjament social dedicat creșterii copiilor.

• Economia de piață a liberei inițiative, pentru creșterea bunăstării materiale și combaterea sărăciei.

• Sistem de guvernare reprezentativă (democrație sau republică) pentru afirmarea statului de drept.

• Învățământ gratuit extins tuturor, pentru cultivarea competențelor elementare de citire și scriere necesare formării de cetățeni informați și implicați în viața publică.

• Metoda științifică, pentru investigarea riguroasă a lumii materiale și facilitarea progresului tehnologic.

• Credința creștină ca sursă a infrastructurii morale. Trăsături distinctive sunt iubirea față de Dumnezeu și aproapele tău oricine ar fi - iertare, milă, compasiune chiar și față de dușmani - smerenie și ajutorarea altora.

Islamul s-a remarcat în schimb prin:

• Poligamie pentru bărbați și statutul inferior al femeii. Nu familia nucleară occidentală ci încrengătura extinsă de rude și apartenența la un clan sau trib reprezintă etalonul social de bază.

• Economie bazată pe exploatarea popoarelor cucerite și comerț cu lumea înconjurătoare.

• Conducere politică de sus în jos (califat, sultanat) în care preceptele religioase (sharia) definesc sistemul legal și politic.

• Educație religioasă (madrasa).

• Decuplare de la preocupări științifice și tehnologice inovatoare, cu excepția secolelor X-XII.

• Credința în Allah ca sursă a infrastructurii morale. Trăsături distinctive sunt supunerea necondiționată față de Allah - datoria de a extinde supunerea necondiționată față de Allah prin orice mijloace - pelerinajul la Mecca.

Profilul istoric al Rusiei (inclusiv URSS):

• Monogamia și căsătoria dintre un bărbat și o femeie nu au fost niciodată repudiate, în contrast cu tendințele occidentale din deceniile recente.

• Stat puternic centralizat, cu o îndelungată tradiție de conducere autoritară sau dictatorială începând cu secolele țariste, continuând cu regimul comunist și acum la discreția lui Putin.

• Colectivismul mereu preferat în dauna drepturilor individuale. Statul de drept nu a constituit niciodată un obiectiv civilizațional.

• Controlul strict al informației, prin cenzură și propagandă.

• Țară intens militarizată pe de o parte datorită invaziilor mongole, ale lui Napoleon și Hitler, pe de altă parte datorită rolului de expansionist global al comunismului și de adversar neînduplecat al Occidentului.

• Biserica ortodoxă rusă a fost prigonită de comuniști dar în rest s-a aliniat politicilor celor la cârmă, țari sau Putin. Are vocația de a se declara “a treia Romă”, în original Moskva, tretiĭ Rim. Conceptul datează din perioada secolelor XV-XVI, postulând necesitatea și inevitabilitatea unirii bisericilor ortodoxe în jurul prințului moscovit, singurul conducător suprem și apărător legitim al intereselor națiunilor creștine din estul Europei.

Profilul istoric al Chinei:

• Monogamia și căsătoria dintre un bărbat și o femeie sunt norme sociale constante și neîntrerupte.

• Pragmatism economic în general, cu excepția perioadei maoiste. Timp de secole a fost o civilizație agrară avansată în care statul controla agricultura, ridicându-se economic ca imperiu agrar. În China veche au fost inventate hârtia (în jurul anului 105 d.Hr), busola (dinastia Han), praful de pușcă (secolul IX) și tiparul (secolul XI). Avansul occidental științific, tehnologic și economic din secolele XVII-XX nu a fost însoțit de o dezvoltare similară în China, mai ales datorită izolaționalismului și autosuficienței. Pragmatismul a revenit odată cu Deng Xiaoping („socialism cu piață”) și capitalismul controlat de stat al succesorilor. Furtul de tehnologie americană a fost urmat de o dezvoltare amplă pe cont propriu.

• Sistem de guvernare autoritar bazat pe statul birocratic meritocratic în care funcționarii erau selectați prin examene imperiale după merit și educație, nu noblețe.

• Respect pentru autoritate și ierarhie. Schema tradițională devenită simbolică este formată din împărat → funcționar → tată → fiu.

• Unitate culturală și continuitate. Cultura chineză a asimilat invadatorii.

• Confucianismul a stimulat preferința pentru colectivism ca sursă de armonie și stabilitate. Ordinea socială este mai importantă decât libertatea individuală și pluralismul politic.

În Occident se manifestă două viziuni civilizaționale opuse, aflate în conflict din perioada anilor 1960. Postmodernismul, alimentat de marxism adaptat la cultură și psihologia de mase, propovăduiește relativism, autovictimizare, cinism și falsificarea istoriei, toate ca modalități necesare de rezistență și emancipare. Cealaltă viziune, ancorată în permanența lucrurilor durabile și necesare progresului firesc, se opune imigrației la grămadă și desființării caracterului național, transformării democrației în oligarhie de neclintit, sau fanteziilor genitale.

Occidentul are ca element central individul și ca sistem politic democrația, islamul are ca element central religia și ca sistem politic dictatura religioasă, Rusia are ca element central mesianismul ortodox și ca sistem politic statul atotputernic, China ordinea socială și statul meritocratic dinastic. O singură formă de libertate și trei alternative de supunere. Prima este contradictorie dar vie, celelalte atotcuprinzătoare și monolitice. Ce preferați?