Trei ani de război în Ucraina

Recapitulare, bilanț, perspective.

Recent am intrat în al patrulea an al războiului din Ucraina. Început cu încrederea exprimată de Putin că va fi o “operațiune specială“ care nu va dura mai mult de trei săptămâni, a devenit cel mai lung conflict armat neîntrerupt din Europa de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, cu cel mai mare număr de militari morți sau răniți de ambele părți, cel mai mare număr de refugiați și cele mai mari distrugeri a infrastructurii civile din țara atacată.

Este o aniversare tragică. Se pot face însă evaluări, clare în privința trecutului și incerte în privința viitorului.

Cum a început

Atacul inițial al Rusiei s-a desfășurat din trei direcții (nord, est, sud) urmărind ocuparea integrală a Ucrainei și instalarea unui regim vasal Moscovei, precum cel de la Minsk.

Acuzațiile de neo-nazism la adresa ucrainenilor sunt ridicole. Pentru stârpirea corupției? Clasamentul mondial al corupției pe anul în curs arată că Rusia este mai coruptă decât Ucraina. Mama Rusia are tot dreptul să își refacă imperiul construit cu migală secole în șir! Țările vizate nu împărtășesc această perspectivă. Letonia și Estonia au fost provincii ale imperiului țarist în secolele XVIII și XIX și le-a ajuns; acum fac parte din NATO. Ultima oară când a fost posibil și pentru Ucraina, cu ocazia reuniunii NATO de la București în 2008, s-au opus Germania și Franța. Lașitatea europenilor a deschis calea pentru tancurile rusești.¹

Unde ne aflăm

Aproape o cincime din teritoriul Ucrainei a fost cucerită de ruși, iar ultimele șase luni au înclinat în favoarea lor. Cam 4.200 de kilometri pătrați au fost capturați în 2024, conform ISW (Institute for the Study of War).

Pierderile de personal militar ale ambelor părți nu pot fi decât estimate:

• Organizația Mediazona menține o bază de date a combatanților ruși decedați, compilată numai din surse oficiale. Până pe 28 februarie 2025 există 95.994 de fatalități confirmate (cifra nu ia în considerare numărul de răniți). Este menționată și estimarea de 165.000 fatalități militare, în baza datelor de succesiune testamentară din notariatele rusești.

• Wall Street Journal a publicat un articol pe 17 septembrie 2024 în care numărul de soldați ucraineni uciși era estimat la 80.000, iar al celor răniți la 400.000. Într-un articol din 5 februarie 2025 Deutsche Welle îl citează pe Zelenski: 45.100 de soldați ucraineni uciși și 390.000 răniți.

Pierderi la nivel de infrastructură și al populației civile:

• Infrastructura energetică a Ucrainei a fost o țintă predilectă și capacitatea de generare de energie electrică a scăzut cu 65%, spune UNHCR, agenția ONU pentru refugiați.

• Aceeași agenție estimează că există peste 6.900.000 de refugiați ucraineni în lume, majoritatea în Europa: 1,2 milioane în Germania, un milion în Polonia și 390.000 în Cehia. În interior sunt patru milioane de refugiați care s-au strămutat în zone mai puțin afectate de război.

• Altă agenție ONU, OCHR sau UN Human Rights Office, apreciază că numărul de civili uciși se ridică la 12.654, inclusiv 669 de copii, iar peste 29.000 de civili au fost răniți.

• Autoritățile ucrainene afirmă că aproape 20.000 de copii au fost răpiți din teritoriile ocupate și trimiși în lagăre de re-educare din interiorul Rusiei, Bielorusiei și Crimeei. Un sfert sunt orfani sau copii care nu se aflau în grija părinților.

Ce urmează?

Ucraina și Rusia doresc pace, sunt amândouă extenuate. Trump dorește de asemeni să pună capăt războiului. Totul depinde de părtinirile din aluat. Părțile beligerante urmăresc termeni favorabili în detrimentul adversarului, iar Trump arbitrează în numele intereselor americane. Acest triunghi de divergențe sub o umbrelă comună a intrat în impas.

Totul a început cu ocazia întâlnirii dintre Trump și Zelenski la Casa Albă. Zelenski a venit după ce cabinetul său aprobase propunerea lui Trump ca americanii să obțină acces la exploatarea și comercializarea depozitelor de metale rare din Ucraina, în schimbul unei alianțe economice care să cointereseze SUA și din punct de vedere al securității regionale. Zelenski a găsit însă mai potrivit să se certe cu gazdele, ignorând faptul că Ucraina are mai multă nevoie de SUA decât invers.

Prima modalitate de a-și exprima dezacordul era să nu se deplaseze în SUA și să transmită motivele sale printr-un emisar diplomatic. A doua modalitate, prin care să nu-și insulte principalul aliat după ce a ajuns la Casa Albă și l-au cuprins remușcările, ar fi fost să spună doar că nu poate semna și că va explica administrației americane imediat după întâlnirea intens mediatizată. Șocant, însă ar fi arătat maturitate într-un moment critic. Într-un fel sau altul ar fi putut evita o situație conflictuală și penibilă creată de el, menținând un dialog politicos și onest fie și în contradictoriu.

Europenii și-au reafirmat sprijinul pentru Ucraina, dar l-au sfătuit pe Zelenski să repare grabnic relația cu Trump. A urmat căință din partea lui Zelenski, transmisă prin rețelele de socializare. Trump s-a răzbunat suspendând temporar ajutorul militar pentru Ucraina. Ar fi putut să-l anunțe prin căi diplomatice că acest lucru urmează dacă nu acceptă propunerea americană și refuză negocierile de pace, iar Zelenski ar fi fost de acord. Fără zarvă și consternări de pe margine.

Asistăm la o telenovelă cu personaje principale vanitoase și o distribuție de ansamblu zgomotoasă dar impotentă. Speranța noastră, ca români, este ca un eventual acord de pace să nu certifice teritoriile ocupate drept parte integrală a Rusiei. Ar fi o acceptare tacită a expansiunii Kremlinului către vest, iar noi nu putem rămâne indiferenți.

O pace pe placul tuturor nu este posibilă, doar un armistițiu mai scurt sau mai lung. Vorbele au consecințe iar ceea ce nu se rostește contează uneori enorm, mai ales într-un context al împăcării. Rămâne de văzut dacă Trump alege să dospească un aluat favorabil lumii de care aparține.

1. Statele Unite au susținut acceptarea Ucrainei în NATO.